Harry Houdini, cel mai cunoscut iluzionist din lume. „Ceea ce văd ochii și aud urechile, crede și mintea”

Harry Houdini, născut Erik Weisz în Ungaria și stabilit mai apoi cu familia în Statele Unite ale Americii, a adoptat numele de scenă „Harry Houdini”, aducându-i un omagiu idolului său, magicianul francez Jean Eugène Robert-Houdin – părintele magiei moderne – (1805 – 1871), adăugând un „i” numelui.

Houdini a fost un iluzionist de mare succes în vremea sa, iar repertoriul lui s-a extins dincolo de trucurile tradiționale de magie, devenind renumit inclusiv pentru numerele sale îndrăznețe de evadare. Houdini și-a uimit publicul cu trucurile prin care s-a eliberat singur din cătușe, frânghii sau ale legături care-l prezentau în fața spectatorilor săi extaziați în situații aparent imposibile. Astfel și-a atras renumele de cel mai mare artist al evadării din lume.

• Mick Jagger: „Orice lucru care merită făcut, merită făcut în exces”
• Jerry Seinfeld, cel mai bogat comediant din lume

În plus față spectacolele obișnuite, Houdini s-a ocupat și de demascarea „spiritiștilor” escroci și a mediumilor frauduloși. Avea un scepticism profund față de afirmațiile privind supranaturalul, dedicându-și mult timp și efort pentru a dezvălui trucurile și iluziile din spatele acestor practici.

Așadar, născut sub numele de Erik Weisz la 24 martie 1874, în Budapesta, Ungaria, Houdini avea să redefinească lumea magiei prin evadările sale îndrăznețe, cascadoriile care sfidează moartea și spectacolele de neegalat. Familia lui Houdini a emigrat din Ungaria în Statele Unite când acesta era doar un copil, stabilindu-se în Appleton, Wisconsin. Aici, tânărul Erik și-a descoperit fascinația pentru magie și a început să facă mici trucuri pentru prieteni și familie.

Cariera lui Houdini a luat avânt la începutul secolului XX, atunci când au debutat numerele lui de evadare, devenite faimoase la scurt timp după aceea.

A efectuat numeroase turnee în Statele Unite și în toată Europa, spectacolele lui având loc într-o varietate de locații, de la teatre mici la mari teatre de operă, captivând publicul cu numerele sale care sfidau moartea. Spectacole memorabile ale lui Houdini au avut loc în locuri emblematice, cum ar fi Hippodrome Theater din New York și London Palladium.

Una dintre cele mai faimoase cascadorii marca Houdini a fost Celula chinezească de tortură în apă, în care a fost suspendat cu capul în jos într-un rezervor plin cu apă, încercând să scape înainte de a se îneca. Acest număr a lăsat publicul pe marginea scaunelor, oamenii minunându-se de îndemânarea și curajul său.

Harry Houdini a fost un pionier al magiei moderne, introducând noi tehnici și iluzii care continuă să inspire magicienii până în ziua de azi.

În mod tragic, viața lui Houdini a fost curmată la 31 octombrie 1926, la vârsta de 52 de ani, din cauza complicațiilor provocate de o apendicită.

Câteva dintre numerele sale celebre

Faima timpurie a lui Houdini s-a clădit pe abilitatea sa de a evada din diferite tipuri de cătușe. Invita forțele de poliție locale să îl imobilizeze cu propriile cătușe, doar pentru a-i uimi eliberându-se în câteva minute.

Apoi, a fost „evadarea” din cămașa de forță. Suspendat la mare înălțime, adesea de pe lateralul unei clădiri sau de pe o macara, Houdini se desprindea dintr-o cămașă de forță strâns legată în timp ce atârna cu capul în jos.

De asemenea, de senzație era și evadarea din cutia de lapte. În acest număr, Houdini era închis într-o cutie mare de lapte umplută cu apă și asigurată cu mai multe lacăte. Cutia, sigilată, era apoi scufundată, oferindu-i lui Houdini un timp limitat pentru a se elibera înainte de a rămâne fără aer. Suspansul și pericolul acestei evadări au făcut din acest număr unul dintre cele mai apreciate de public.

Cea mai emblematică și mai îndrăzneață evadare a lui Houdini, celula chinezească de tortură în apă, presupunea să fie coborât cu capul înainte într-un rezervor plin cu apă, cu picioarele fixate în crampoane. Rezervorul era apoi închis, Houdini trebuind să se elibereze înainte de a se îneca.

Houdini a recunoscut importanța condiției fizice pentru a-și executa cu succes numerele de evadare, așa că menținea o rutină riguroasă ce implica exerciții fizice intense – antrenamente de forță, exerciții de flexibilitate și condiționare cardiovasculară. Practica activități precum înotul, boxul și halterele pentru a-și dezvolta forța și rezistența, asigurându-se în același timp că organismul său era pregătit pentru provocările fizice solicitante ale evadărilor sale.

Houdini petrecea nenumărate ore pentru a-și repeta numerele de evadare, planificând meticulos fiecare mișcare și secvență. Se antrena să se elibereze din cătușe, cămăși de forță și alte mijloace de imobilizare în mod repetat, încercând să obțină o execuție fără cusur.

De asemenea, Houdini poseda o imensă tărie mentală, care era crucială pentru a-și menține concentrarea și calmul în timpul numerelor sale. Trebuia să rămână calm și să gândească limpede, chiar și în fața unui disconfort fizic extrem sau a unui pericol. Houdini și-a perfecționat disciplina mentală prin meditație, vizualizare și exerciții mentale, asigurându-se că își poate menține controlul și concentrarea în situații de mare presiune.

Houdini nu a fost doar un artist al evadărilor, dar era și un maestru al cunoașterii detaliilor despre încuietoare și dispozitive ale căror mecanisme le studia cu atenție, adesea dezasamblându-le și reasamblându-le pentru a înțelege cum funcționează.

Deși actele lui Houdini păreau periculoase, el a acordat prioritate siguranței, luând în calcul orice risc potențial. Făcea evaluări amănunțite ale riscurilor, asigurându-se că actele sale de evadare erau efectuate în condiții controlate. Houdini a lucrat îndeaproape cu ingineri, arhitecți și experți pentru a proiecta și construi aparatele folosite în numerele sale, asigurând integritatea structurală a acestora și minimizând șansele de accidente.

În timpul Primului Război Mondial, Houdini și-a exprimat dorința de a ajuta forțele aliate în orice mod posibil, oferindu-și cunoștințele în materie de încuietoare și dispozitive de imobilizare pentru a ajuta la activități de spionaj sau legate de evadare. Unele relatări sugerează că a propus să-și folosească abilitățile pentru a crea compartimente secrete în centurile soldaților pentru a ascunde documente sau arme. Dar cu toate acestea nu există dovezi concludente care să confirme dacă ofertele lui Houdini au fost acceptate vreodată sau dacă a fost implicat direct în activități de spionaj.

În schimb, a participat la diverse acțiuni de strângere de fonduri pentru obligațiuni de război și divertismentul trupelor. De asemenea, în timpul turneelor sale a fost reprezentant special al guvernului american, ținând discursuri patriotice și promovând valorile americane.

În 1894, Houdini s-a căsătorit cu Wilhelmina Beatrice Rahner, care este cunoscută mai degrabă sub numele de Bess Houdini, aceasta devenind o parte integrantă a spectacolelor soțului ei, asistându-l adesea pe scenă.

Bess Houdini a continuat să gestioneze cariera lui Houdini chiar și după moartea acestuia, în 1926 străduindu-se să păstreze memoria și numele lui Houdini prin diverse demersuri. Bess i-a supraviețuit soțului ei cu mai mult de jumătate de secol, decedând în 1943. Cei doi nu au avut copii.

Surse:

https://guides.loc.gov/chronicling-america-harry-houdini

https://www.britannica.com/biography/Harry-Houdini

https://www.imdb.com/name/nm0396378/

Vă mai recomandăm să citiți și:

Magicianul american David Copperfield, acuzat de abuz sexual de 16 femei

Rembrandt van Rijn, pictorul magician, maestrul portretelor

Harry Houdini, magicianul incredibil care a vrut să demaște clarvăzătorii

Frédéric Chopin, magicianul pianului